Sarbatorile umfla conturilefirmelor de curierat

e-Finance nr 76 -decembrie 2006 Decembrie este luna cadourilor. Primim atentii mai mari sau mai mici din partea familiei, a colegilor si a companiilor cu care avem parteneriate. Iar daca pentru majoritatea dintre noi este o luna în care ne relaxam si ne bucuram de spiritul Craciunului, pentru firmele de curierat este perioada cea mai aglomerata din an, fluxul de colete si plicuri generand o crestere de 50% a numarului de transporturi. Piata romaneasca de curierat a fost estimata la circa 100 de milioane de euro în 2005, cresterile din ultimii anii fiind de 25-30%. Aici activeaza marii jucatori multinationali DHL, TNT, UPS, Fedex – si companiile cu capital majoritar romanesc care domina piata nationala, precum Fan Courier, Cargus, Alo Curier, Pegasus sau TCE. Un studiu realizat la finele lui 2005 de Data Monitor estimeaza ca in urmatorii 4 ani sectorul romanesc de curierat rapid s-ar putea dubla. „Piata de curierat se mareste anual cu 20-30%, tendinta care se va mentine si în urmatoarea perioada. Probabil ca, odata cu integrarea în UE, se va inregistra o crestere mai mare pe segmentul de curierat international, datorita disparitiei barierelor vamale“, ne-a explicat Octavian Badescu, General Manager în cadrul Alo Curier Services. Concurenta se intensifica, iar calitatea serviciilor si productivitatea vor fi aspectele care vor conta cel mai mult în activitatea viitoare a companiilor.

Cu peste 50% mai multe livrari de Craciun Perioada sarbatorilor este, in fiecare an, una de varf, acest fenomen adaugandu-se trendului spectaculos de crestere a pietei de curierat. In ceea ce priveste transporturile in tarile din Uniunea Europeana, „cifrele sunt foarte sugestive: importurile si exporturile derulate prin TNT Romania au crescut fata de perioada similara a anului trecut cu 45%, situandu-ne deja cu peste 15% fata de maximul anului trecut înregistrat în ultimele doua saptamani dinaintea Craciunului“, explicã Bogdan Zafiu, Country Sales & Marketing Manager al TNT Romania. Boomul este inregistrat de companiile de curierat in luna decembrie, dar cresterile incep chiar din noiembrie. „In perioada sarbatorilor de iarna, volumul de transporturi pe zi este cu aproximativ 50% mai mare fata de o perioada normala a anului“, a declarat Sorin Sofian, General Manager al TCE. „si in perioada sarbatorilor de Pasti apare un fenomen similar, dar nu la o scara atat de mare. De Craciun avem volume mai mari atat pe coletarie, cat si pe transporturile mari, pe paleti, deoarece lucram pentru multi parteneri pentru care facem livrari la marile magazine de retail, iar in aceasta perioada livrarile sunt enorme“, a mai spus Sorin Sofian. Pentru a face fata solicitarilor tot mai dese ale clientilor, Pegasus si-a creat diferite departamente specializate pe anumite tipuri de livrari, in functie de volum, greutate, cantitate si durata de expeditie „Sarbatorile reprezinta pentru Pegasus (si probabil pentru mai toate companiile de curierat) cele mai aglomerate perioade din an, cu activitatea cea mai intensa. Acest lucru se intampla pentru ca în zilele respective, pe langa comenzile zilnice, avem de livrat si cantitati mari de cadouri“, explicã Lucian Aldescu, directorul general al Pegasus. In perioada sarbatorilor de iarna solicitarile cresc pana la 300%, Pegasus fiind nevoit sa refuze unele cereri pentru a respecta totusi calitatea serviciilor sale pentru clientii permanenti. „Se remarca o crestere a volumului lunar cu aproximativ 30% în aceste perioade, astfel incat incercam sa ne adaptam capacitatile operationale“, a declarat Octavian Badescu. Anul trecut, de sarbatori, Alo Curier a inregistrat cresteri de 30-50%, datorita ofertei speciale „Merry Shipments“, care se traduce prin preturi mai reduse decat cele de lista pentru expedierile de felicitari si cadouri. „Estimam ca situatiile din anii precedenti se vor repeta si de data aceasta, intrucat tot mai multi clienti externalizeaza procesul, fiind vorba de volume mari pe care nu le pot acoperi cu resurse proprii si, în definitiv, este mai eficient sa nu o faca“, a mai spus oficialul Octavian Badescu de la Alo Curier. Cum fac fata firmele? Intrucat numarul transporturilor creste cu 50%, ne intrebam daca firmele de curierat isi sporesc parcul auto si numarul de angajati cu acelasi procent. „Avem un parc de 250 de masini si 630 de angajati. Este clar ca nu putem sa ne extindem pentru a depasi prin forte proprii aceasta perioada, iar în restul anului sa stam cu o flota de masini si cu angajati fara activitate. Asa ca in aceasta perioada semnam contracte cu transportatori terti si incercam sa ne descurcam cu oamenii pe care ii avem. Angajam suplimentar doar un numar foarte redus de persoane care, ulterior, ne sunt de folos, pentru ca afacerea este într-o crestere permanenta“, a mai spus Sorin Sofian. Nici în cadrul TNT nu se fac angajari doar pe perioada sarbatorilor. Compania dispune insa de o serie de servicii cu valoare adaugata –legate de tehnologia informatica de care dispune – pentru procesarea transporturilor. „In fiecare an aceste resurse cresc pentru a ne ajuta sa facem fata dinamicii schimburilor de marfuri si necesitatilor de transport in crestere ale clientilor nostri“, declara Bogdan Zafiu. „Pentru perioadele de varf Pegasus aplica o strategie diferita si este pregatit sa faca fata, pentru o perioada scurta, unui numar dublu de trimiteri. In acest interval anumite departamente lucreaza in trei schimburi, iar angajarea si instruirea personalului suplimentar se face cu doua luni inainte“, explica directorul Pegasus.

Ce ne aduce integrarea

Integrarea Romaniei in UE va duce la dublarea cifrei de afaceri a firmelor de curierat, conform specialiatilor din piata. Cresterea se explica prin aparitia unor companii noi si, implicit, prin cresterea volumului de activitate al celor existente. Piata romaneasca de profil este impartita în 3 segmente, in functie de aria de specializare a firmelor din sector: companii de expedieri interne, de expedieri internationale si societati care livreaza în Bucuresti.

Companiile internationale isi adjudeca 50% din piata romaneasca, printre acestea fiind DHL, TNT, UPS si Fedex. Celalalt segment, al firmelor cu capital majoritar autohton, este dominat de Fan Courier si Cargus, la nivel national, si de Alo Curier, Concorde si Pegasus, care cumuleaza o cota de 50% din piata serviciilor de curierat din Bucuresti. In cadrul acestei industrii activeaza circa 8.000 de angajati. In ultimii ani, concurenta a sporit foarte mult atat în transporturile de colete si plicuri, cat si in curieratul cargo, presiunea resimtita de transportatori fiind din ce în ce mai mare. Preturile practicate de acestia au scazut odata cu cresterea numarului de firme din domeniu.„Din ianuarie 2007 lucrurile vor evolua abrupt pentru toata lumea. Vor aparea din ce în ce mai multe firme. Pe piata curieratului se vor stabili cooperari intre cei din tara si cei din afara“, explica Sorin Sofian de la TCE. Potrivit acestuia, lupta cea mai mare se va duce pe segmentul transporturilor cargo care trebuie livrate în 24 de ore oriunde în tara, respectarea termenului fiind un angajament pe care si-l iau majoritatea curierilor. „Integrarea va aduce oportunitati foarte mari pentru firmele romanesti care vor putea sa stabileasca parteneriate cu cele din Europa“, conchide Sorin Sofian. „In cazul Romaniei, cele mai recente studii evalueaza cresterea ultimilor ani la 25-30%, ritm care se va mentine, în opinia noastra, si in primii ani de dupa aderarea la Uniunea Europeana“, este de parere si oficialul TNT.

Evolutia pronuntata ascendenta este determinata în principal de intensificarea schimburilor comerciale dintre Romania si restul lumii, fenomen ce va lua proportii incepand cu 2007. De asemenea, o serie de mari companii multinationale incep sa-si dezvolte capacitati de productie importante in zona, ceea ce atrage reactii pozitive in lant pentru partenerii autohtoni ai societatilor respective. Toate aceste procese sunt sustinute de capacitati de transport, de resurse si conexiuni internationale, pentru a se integra cu succes in mediul intens concurential. „Piata de curierat rapid este în continua dezvoltare. Nevoia consumatorilor a devenit din ce in ce mai complexa, pretentiile clientilor sunt mai mari pe zi ce trece“, a explicat reprezentantul Pegasus.

Cote de piata

Conform ultimului raport dat publicitatii de ANRC (Autoritatea Nationala de Reglementare în Comunicatii) privind datele statistice referitoare la piata serviciilor postale, in perioada 1999-2004 numarul companiilor din acest sector a crescut semnificativ, de la 5 în 1999, anul liberalizarii pietei, la 118 la sfarsitul lui 2003, respectiv 138 la sfarsitul lui 2004. Dintre cei 138 de furnizori autorizati in anul 2004, 107 au fost activi si au procesat 581.048.668 de trimiteri postale, reprezentând, în medie, 26,77 trimiteri postale pe locuitor. Raportarile statistice arata ca 118 societati de profil (85% din cele autorizate) folosesc exclusiv reteaua proprie de distributie, 5 (4%) lucreaza atat prin reteaua proprie, cat si prin reteaua unei alte companii autorizate, iar 15 (11%) se folosesc exclusiv de reteaua unei alte companii.

Pe segmentul serviciilor postale din sfera serviciului universal, singurul furnizor este Compania Nationala Posta Romana (CNPR). La serviciile postale din afara sferei serviciului universal se constata o concurenta in domeniul serviciilor postale Express internationale avand ca obiect trimiteri de corespondenta s-au impus doi furnizori de servicii. Astfel, DHL International Romania si TNT Romania detin impreuna 53,13% din piata, depasind cota detinuta de CNPR (34,09%). Un sector foarte dinamic din punctul de vedere al numarului de competitori si al cotelor de piata este cel al coletelor postale internationale cu valoare adaugata. In aria trimiterilor de colete cu o greutate de pana la 2 kg cea mai mare cot de piata este detinuta de compania TNT Romania (26,10%), urmata de Trans Courier Service (12,59%) si DHL International România (9,20%).

Pe piata de colete postale interne, cu o greutate de pana la 2 kg, compania Posta pondere în cifra de afaceri activitatile pe zona de cargo au insemnat aproximativ 65%, iar restul (35%) a revenit curieratului si s-a impartit între coletarie si plicuri. In curieratul rapid, în 2005 TCE a detinut aproximativ 2,5-3% din piata, iar în 2006 cota va creste cu un procent. Pe segmentul de cargo, compania a avut 15% dintr-o piata ce a valorat aproximativ 30 de milioane de euro, iar pentru 2006 si-a propus o crestere pana la 18% a ponderii, luand în discutie doar companiile care ofera servicii de logistica pentru terti, si nu pe cele ce isi transporta marfa proprie. TCE are aproximativ 600 de clienti activi. Din acestia, 18% sunt companii mari, iar restul IMM-uri.

Curieratul rapid in lume

Industria curieratului este în crestere peste tot in lume. Potrivit unor studii realizate de Euromonitor, in Statele Unite ale Americii, de exemplu, piata serviciilor de curierat rapid va inregistra în perioada 2004-2009 o crestere de aproximativ 20%, urmand sa atinga valoarea de 56,3 miliarde de dolari. In urma cu 2 ani, piata de profil era estimata la aproximativ 46,9 miliarde de dolari. De asemenea, cel mai bine reprezentat sector va fi curieratul desfasurat prin intermediul mijloacelor de transport terestre. Acesta va genera in 2009 in jur de 31,7 miliarde de dolari, reprezentand 56,3% din totalul pietei. Un indice destul de mare de crestere – de 15% – este estimat si pentru piata din Germania in perioada 2004-2009, valoarea acestor servicii urmand sa ajunga la aproximativ 15,3 miliarde de dolari.

Specialistii Euromonitor sunt de parere ca livrarile expres vor acapara, pana în 2009, 45% din piata, reprezentand sectorul cel mai dinamic din aceasta tara. In Germania, cele mai multe comenzi onorate de companiile de curierat rapid vin din partea firmelor care activeaza în comert si in industrie. Una dintre cele mai mari cresteri se va înregistra în Japonia, apreciaza analistii Euromonitor. Mai precis, acestia considera ca, în perioada 2004-2008, cresterea va fi de 30%, atingandu-se o valoare totala a pietei de 48,1 miliarde de dolari. In Europa Centrala si de Est, piata curieratului rapid isi va dubla valoarea în urmatorii ani, urmand sa ajunga la 2,7 miliarde de euro în 2010.